Uniforma școlară – un mit

Întâi a dispărut teancul de manuale care ne aștepta pe marginea băncii în prima zi de școală, astfel că învățământul „gratuit” scoate astăzi din buzunarele părinților câteva milioane la fiecare început de an școlar. Aflu că au mai schimbat ceva: uniforma nu mai este obligatorie. Noul Regulament de organizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aduce astfel școala pe aceeași linie cu locurile de distracție frecventate de copii în timpul liber. De la uniformele călcate și apretate de părinții noștri astfel încât să arătăm impecabil atunci când intrăm pe porțile școlii, am trecut în decursul a doar câțiva ani Read the full post »

La Mulți Ani, 2018

2018 – La Mulți Ani, oameni buni! Vă doresc ca 2018 să fie un „motiv”. Un motiv de bucurie sinceră, completă, care umple sufletul și încarcă mintea. Un motiv de a iubi și de a vă lăsa iubiți. Un motiv de a fi recunoscători, de a dărui și de a accepta.

Să fiți sănătoși! Faceți din fiecare zi o pagină semnată cu bucurie. Îmbrățișați cu toată ființa voastră și lăsați-vă îmbrățișați. Fiți buni. Mai buni. Fiți frumoși. Mai frumoși. Și nu uitați să vă iubiți pe voi înșivă, de asemeni. E loc destul în sufletele noastre Read the full post »

„Chocolat” – poveste pentru mâine

Chocolat, 2000

Am revăzut astăzi un film pe care aș vrea să vi-l recomand pentru că este o poveste cu care putem să încheiem acest an, și să începem unul nou. L-am văzut prima dată prin 2010, cred, și l-am păstrat alături de alte filme de colecție la care, recunosc, mi se întâmplă să mă întorc, peste timp. Ca astăzi, de exemplu.

Apărut în anul 2000, „Chocolat” ne poartă pe străzile orașului francez Lansquenet din Franța anilor 1950 unde timpul pare că a stat în loc, păstrând neschimbate tradițiile și spiritul oamenilor. Deși nu este creat în stilul modern, filmul te fascinează tocmai prin faptul că redă atât de bine emoțiile pe care oamenii le simt în cele mai simple și firești momente, dar și caracterele introvertite ale unor personaje care nu cunosc altă viață decât rutina neschimbată de mai bine de un secol.

Vianne Rocher, un rol interpretat fără cusur de Juliette Binoche, este „purtată” de vântul nordic către Lansquenet, împreună cu fiica ei, Anouk (Victoire Thivisol). Nu este pentru prima dată când vântul își scrie drumul. Povestea începe de fapt prin anul 1927 Read the full post »

Pe cărări de munte

Îmi place să călătoresc cu trenul. Îl prefer oricând maşinii, fie ea cea mai dotată şi sclipitoare invenţie pe patru roţi. Poate că sunt de modă veche, dar atunci când am ocazia să mă rup de cotidian, aleg fără dar şi poate trenul. Îmi place să îmi lipesc vârful nasului de geam şi să privesc cum „aleargă” copacii îmbrăcaţi în straie verzi, vesel colorate, cum rămân în urma noastră sătucurile ce ascund poveşti țesute cu migală de măna destinului de atâta amar de vreme și să văd cerul luminându-se, noaptea făcând treptat loc unei zile noi pe Pământ. Aşa a fost şi acum câteva săptămâni când am simţit Read the full post »

„Freedom Writers” – Jurnalul scriitorilor pentru libertate

Freedom Writers” este un film despre a doua șansă, despre lupta pentru supraviețuire, mândrie și respect, despre acceptare dar mai ales despre bogăția sufletească pe care o poți descoperi acolo unde te aștepți mai puțin. Cât de mult suntem răspunzători de destinul celor pe care îi trimitem în școlile speciale și îi uităm acolo, ascunzându-ne în spatele procedurilor birocratice care ne alimentează dezinteresul, nepăsarea! A sentimentului, egoist de altfel, că ne-am făcut datoria. Și oare… câți dintre cei ce ajung să facă doar câteva clase pentru care statul este mândru, considerând, în ignoranța sa, că le-a dat șansa de a învăța carte și de a se reintegra în societate – o societate care îi va judeca de altfel aspru și le va închide ușile înainte ca ei să bată – primesc, cu adevărat, o șansă? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care acest film te face să ți le pui, dacă nu ai făcut-o deja, iar prezența a câtorva Read the full post »

După ploaie, vreme bună

15203266_1804521683140609_8853592366225773103_nDragi prieteni, am intrat împreună pe aleea unui Nou An îmbrăcați în straie albe, cu promisiuni făcute față de noi înșine și o mare dorință de a le transforma în realitate. Suntem mai bogați sufletește cu un an și am câștigat înțelepciunea a 12 luni de zile pline de încercări, provocări, reușite sau mai puțin reușite, dar care nu fac altceva decât să ne șlefuiască, să ne dea avânt și încredere.

Anii trecuți au fost pentru mine poate cei mai încercați ani din ultima vreme, de aici și absența mea.  M-am rupt de lume din multe puncte de vedere, sunt lupte care trebuie purtate în tăcere şi nu din teribilism, ci pentru că nu mi se pare drept ca altcineva să resimtă ceea ce trăiesc eu doar pentru că întâmplarea i-a purtat, poate pentru o vreme, paşii pe drumul meu. Dar după fiecare Read the full post »

Descântec de ploaie

556195_300710790016956_1375893805_n„Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile-dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să umblu cu ele în dinţi,
Să ameţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.
Ştiu că-i urât să spui “Sunt cea mai frumoasă femeie”, Read the full post »

Insula Paştelui – Muzeul în aer liber

Insula Paştelui – Muzeul în aer liber.

Retoric

gargarita-6575Mă ridic. Îmi scutur pardesiul şi observ o gărgăriţă chiar aici, în dreptul buzunarului. O privesc câteva secunde apoi o aşez pe-o frunză, departe de drum. Toate aceste vietăţi care se apropie cu atâta naivitate şi încredere de noi, iar tu, omule, fiinţă superioară ce le ştii pe toate şi nu te înşeli nicicând, musteşti de ură şi egoism. Nu o spun cu mânie, ci mai degrabă te compătimesc pentru că nu vrei să fii mai mult, când poţi fi atât de frumos!

Nu mai ştii – mă întreb dacă ai ştiut vreodată cu adevărat?… – să priveşti cu ochii sufletului şi să cercetezi cu cei ai minţii. Te grăbeşti să ridici mâna, să dai verdicte peste alte vieţi în Read the full post »

D-l Dr. Stătescu Laurenţiu – Medic pentru Îngeri !

Statescu Laurentiu

Dr. Stătescu Laurenţiu

Mi-am început aceste rânduri în cu totul şi cu totul alt ton. Vroiam să scriu despre tot ceea ce am pătimit în mai bine de 30 de ani de când bat drumurile spitalelor din Galaţi, şi nu numai. Apoi am revăzut chipul blajin, împăciuitor al D-l Dr. Stătescu Laurenţiu şi am ştiut că nu este loc de arătat cu degetul… nu i-ar fi plăcut. Dacă dânsul nu a făcut asta niciodată, cu ce drept aş putea eu îndrepta, astăzi, degetul acuzator către cineva?…

Nu am să uit: puţin trecut peste ora 20.00. Neglijasem mai mult decât era cazul durerile care mă necăjeau aşa că am ajuns, inevitabil, pe holul secţiei de urgenţe. Medic de gardă: Dr. Stătescu Laurenţiu. Nu aveam nici cea mai mică idee despre cine se ascundea în spatele acestui nume. Mai bine spus, habar nu aveam cine este! Dar un singur detaliu mi-a demonstrat, în doar o fracţiune de secundă, că nu eram în faţa unui simplu Read the full post »

Imaginary Coffee

Sometimes, we need fantasy!

racoltapetru6

Just another WordPress.com site

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Blogul lui Tavi

Pune punctul pe i

Honey Bi's

Un blog...cu de toate! (fără ceapă)

Colțul Cultural

repaus cu cap

Maria Magdalena Danaila's Blog

altfel decat pe scena

whenmum

mum(ing), searching, walking, living, smiling

Stropi din Sufletul meu

Să pui cenușa mea la colț de stradă, să mă sărute vântul vrând, nevrând, când norii grei vor plânge-n acoladă iar eu voi fi din lacrimă – un gând.

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Tinerii pentru dreptul la viaţă (TDV)

Voluntariatul - cheia spre succes în promovarea unui mod sănătos de viaţă

Radu

http://www.raduc.eu/